Oricum

Maica Tereza

Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti...
Iartă-i, oricum.

Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse...
Fii bun, oricum.

Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi...
Caută succesul, oricum.

Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela...
Fii cinstit şi sincer, oricum.

Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma intr-o zi...
Construieşte, oricum.

Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi...
Fii fericit, oricum.

Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine...
Fă bine, oricum.

Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de-ajuns...
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

La urma urmei, este între tine şi Dumnezeu...
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.

Batea la Poarta Cerului o Raza

Vasile Voiculescu

Batea la poarta cerului o raza,
Batea sfios si-ncet ca o streina...
Tarziu, un inger a deschis sa vaza
Si-a stat uimit de palida lumina.

Era o biata raza scaparata
Dintr-un adanc de minte omeneasca,
Ce strabatuse calea-nfricosata
De la pamant la granita cereasca.

Parea atat de trista si umila,
Dar totusi credincioasa si curata,
Ca ingerul a tresarit de mila
Si-a prins-o bland de mana tremurata.

Apoi, grabit a luat-o-n cer cu dansul
Si-a dus-o-n sfanta ingerilor hora;
I-a podidit pe toti, privind-o plansul
Si-au strans-o-n brate toti ca pe o sora!

Ea le-a zambit stergandu-le plansoarea
Si s-a rugat apoi de ei fierbinte
S-o-nfatoseze bunului Parinte
Ca sa primeasca binecuvantarea;

- "Stapane vesnic, datator de viata,
Din ce-ntuneric ma-naltai la Tine.
Din ce prapastii crancene de gheata,
Din ce vartej de patimi si ruine!

Cat am luptata cu oarba ratacire,
Cu nebunia surda si pacatul
dar n-am putut sa saman o sclipire
In largul noptii stapanind de-a latul.

Si-n van am ars un creier, nendurata,
Ca pe-o festila, fara de crutare,
Invinsa, goala, stinsa, spulberata
Doar in surghiun gasesc acum scapare.

Sa pot s-ajung la cerurile albastre,
Ca dintr-o grea catusa ce ma strange
Am strabatut prin veacuri de dezastre
Si-abia trecui oceane-ntregi de sange!"

Cum sta, smerit in fata stralucirii,
Silita ochii sarbezi sa si-i plece
Sarmana raza - far al omenirii,
Parea o umbra lanceda si rece.

- "Tu vii aicea singura si-nvinsa?"
Grai cel vesnic, nevazutul Tata...
"Tu fugi de teama sa nu fii stinsa?
Dar cand s-a stins lumin-adevarata?

De te-am trimis in lumile-n vrajbite
Nu te-am chemat, cu pumnii strasi si goi:
Ca pe-un manunchi de raze impletite
Eu te-asteptam, s-aduci pe toti la noi!

Dintr-un biet sambur'nabusit in fasa,
Din scapararea unei minti senine
Sa fi crescut o mare uriasa,
Sa porti pamantul insusi pan'la Mine!

Plangand stinghera si tremuratoare,
C-ai fost infranta vii sa-mi dai de stire?
Nu te primesc saraca si datoare!
Cui ai lasat bogata mostenire?"

Mergand apoi spre raza-mbarbatata
I-a sarutat obrajii amandoi:
- "Copila mea, fii binecuvantata,
Ia-ti deci putere si-ntoarce-te-napoi!

Si chiar de-ar fi ca sterpul bulz de tina
Sa-l paraseasca ostile ceresti,
Tu sa ramai, caci tu esti doar lumina
Si nu traiesti decat cand stralucesti!"

Prolog

Alchimistul luă o carte pe care o adusese cineva din caravană. Tomul era fără copertă, dar reuşi să-i identifice autorul: Oscar Wilde. În timp ce-i răsfoia paginile, găsi o povestire despre Narcis.
Alchimistul cunoştea legenda lui Narcis, frumo¬sul băiat care-şi contempla zilnic propria frumu¬seţe într-un lac. Era atît de fascinat de el însuşi că într-o bună zi a căzut în lac şi a murit înecat. În lo¬cul acela, a apărut o floare care s-a numit narcisă.
Dar nu aşa îşi încheia Oscar Wilde povestirea. El spunea că atunci cînd a murit Narcis, au venit naiadele ― zeiţele izvoarelor şi ale pădurii ― şi au văzut lacul transformat dintr-unul cu apă dulce, într-un ulcior cu lacrimi sărate.
― De ce plîngi? au întrebat naiadele.
― Plîng pentru Narcis, răspunse lacul.
― Ah, nu-i de mirare că plîngi pentru Narcis, continuară ele. La urma urmelor, deşi noi am aler¬gat mereu după el prin pădure, tu erai singurul care puteai să-i contempli de aproape frumuseţea.
― Dar Narcis era frumos? întrebă lacul.
― Cine altul poate şti mai bine decît tine? răs¬punseră, surprinse, naiadele. La urma urmelor, doar pe marginile tale se apleca el în fiecare zi.
Lacul rămase tăcut o vreme. Într-un tîrziu, zise:
― Îl plîng pe Narcis, dar niciodată n-am ştiut că el era frumos. Îl plîng pe Narcis pentru că de fiecare dată cînd se apleca deasupra apelor mele, eu puteam să văd reflectată, în fundul ochilor lui, propria-mi frumuseţe.
"Ce povestire frumoasă", spuse Alchimistul.

Alchimistul, Coelho

Telling Stories

"Sfînta Maria, cu pruncul Isus în braţe, s-a hotărît să vină pe Pămînt ca să viziteze o mînăstire. Mîndri foarte, călugării au făcut un şir lung şi fiecare s-a înfăţişat în faţa Sfintei Fecioare pentru a I se închina. Unul a declamat poeme frumoase, altul I-a arătat miniaturile sale pentru Biblie, al treilea I-a recitat numele tuturor sfinţilor. Şi aşa unul după altul, fiecare călugăr şi-a adus omagiul Maicii Domnului şi Pruncului Isus.

Dar ultimul din şir era cel mai umil călugăr din mînăstire, care niciodată nu învăţase înţeleptele scrieri ale epocii. Părinţii lui fuseseră oameni simpli care lucrau la un vechi circ din împrejurimi şi tot ce-l putuseră învăţa era să arunce mingi în sus şi să facă cîteva jonglerii.

Cînd a venit rîndul acestuia, ceilalţi călugări au vrut să pună capăt închinăciunilor, pentru că fostul scamator nu avea nimic important de spus şi putea strica imaginea mînăstirii. Dar călugărul simţea, în adîncul sufletului, o dorinţă arzătoare să dăruiască ceva lui Isus şi Sfintei Fecioare.

Ruşinat, simţind privirea mustrătoare a fraţilor lui, a scos cîteva portocale din sutană şi a început să le arunce în sus şi să jongleze cu ele, aşa cum ştia el.

Şi doar în acel moment Pruncul Isus a zîmbit şi a început a bate din palme în braţele Sfintei Marii. Şi Maica Domnului numai lui i-a întins braţele, lăsîndu-l să-l atingă pe Prunc."

Paulo Coelho - Alchimistul

Momentul magic al fiecarei zile

“ Trebuie sa riscam. Vom intelege pe deplin minunea vietii cand vom lasa sa se intample imprevizibilul. In fiecare zi Dumnezeu ne da - o data cu soarele - o clipa in care ar fi cu putinta sa schimbam tot ce ne face nefericiti. In fiecare zi incercam sa ne prefacem ca nu intrevedem momentul acesta, ca el nu exista, ca ziua de azi este la fel cu cea de ieri si va fi la fel cu cea de maine. Dar cine isi examineaza cu atentie ziua, descopera si momentul magic. Acesta poate fi ascuns la ceasul in care virim cheia in usa, dimineata, in clipa de tacere de dupa masa de pranz, intr-unul din cele o mie si unul de lucruri care ni se par aidoma. Acest moment exista - un moment in care toata puterea stelelor trece prin noi si ne ingaduie sa facem minuni. Fericirea e uneori o binecuvantare - dar de obicei e o cucerire. Momentul magic dintr-o zi ne ajuta sa ne schimbam, ne face sa plecam in cautarea viselor noastre. Avem sa suferim, avem sa cunoastem momente dificile, avem sa infruntam multe deziluzii - totul este insa trecator si nu lasa urme. Iar in viitor vom putea privi inapoi cu mandrie si credinta. Vai de cine se teme sa-si asume riscurile. Acesta poate ca nu va avea niciodata parte de deceptii, nu va avea deziluzii si nici nu va suferi precum aceia care au un vis de urmarit, dar cand va privi in urma - pentru ca intotdeauna privim in urma - isi va auzi inima spunandu-i: "Ce ai facut cu minunile pe care Dumnezeu le-a semanat in zilele tale? Ce ai facut cu talantii pe care ti i-a incredintat Stapanul tau? I-ai ingropat adanc intr-o pivnita pentru ca ti-a fost frica sa nu-i pierzi. Atunci asta ti-e mostenirea: certitudinea ca ti-ai irosit viata." Vai de cel caruia ii e dat sa auda vorbele astea. Caci atunci va crede in minuni, dar momentele magice din viata lui vor fi trecut de mult.”


Sursa: http://www.slideshare.net/tambro/paolo-coelho


Amelie - Soundtrack

Ce este ea?

- Voi nu înţelegeţi ce este dragostea.

- Ce este ea?

- Este ceva care nu pune condiţii, care nu are limită şi care nu are nevoi.
Dat fiind că nu pune condiţii, ea nu cere nimic pentru a fi exprimată. Nu cere nimic în schimb. Nu pretinde să i se plătească cu aceeaşi monedă.
Dat fiind că nu are limitări, ea nu îl limitează pe celălalt. Nu are sfârşit ţi continuă pentru totdeauna. Nu cunoaşte experienţa graniţelor sau barierelor.
Dat fiind că nu are nevoi, ea nu caută să ia nimic ce nu este dat de bunăvoie. Ea se străduieşte să nu ţină nimic pentru ea, nedorind să fie ţinută. Caută să nu dea nimic ce nu ar fi primit cu bucurie.
Iar ea este liberă. Dragostea este ceea ce este liber, deoarece libertatea este esenţa a ceea ce înseamnă Dumnezeu, iar dragostea este Dumnezeu exprimat.
Dacă oamenii ar înţelege-o şi ar trăi-o, totul s-ar schimba.

Neale Donald Walsch – Prietenie cu Dumnezeu


Bell Book and Candle - Rescue Me

Fotografia

Juanes&Nelly


Cada vez, que yo me voy, llevo a un lado de mi piel
Tus fotografias para verlas cada vez
Que tu ausencia me devora entero el corazon,
Y yo no tengo remedio mas, que amarte

En la distancia, te puedo ver
Cuando tus fotos, me siento a ver
En las estrellas, tus ojos ver
Cuando tus fotos, me siento a ver
Cada vez que te busco, te vas
Cada vez, que te llamo no estas
Es por eso que debo decir que tu solo en mis fotos estas

Cada vez que te busco, te vas
Cada vez, que te llamo no estas
Es por eso que debo decir que tu solo en mis fotos estas

Cuando hay, un abismo desnudo
Que se opone entre los dos
Yo me valgo del recuerdo, Taciturno de tu voz
Y de nuevo siento enfermo este corazon
Que no le queda remedio mas, que amarte

En la distancia te puedo ver
Cuando tus fotos me siento a ver
En las estrellas tus ojos ver
Cuando tus fotos me siento a ver
Cada vez que te busco te vas
Cada vez que te llamo no estas
Es por eso que debo decir que tu solo en mis fotos estas

Cada vez que te busco, te vas(5X)
Cada vez que te llamo no estas
Es por eso que debo decir que tu solo en mis fotos estas

Juanes ft. Nelly Furtado - Fotografía

Paulo Coelho – Jurnalul unui Mag ( fragmente)

1. Exercitiul Semintei:

“Ingenuncheaza aici, jos. Apoi sprijina-te pe calcaie si apleaca-ti corpul, astfel incat capul sa atinga genunchii. Intinde bratele inapoi. Te aflii in pozitia fatului. Acum relaxeaza-te si uita de toate grijile. Respira calm si adanc. Imediat vei simti ca esti o samanta minuscula, inconjurata de caldura pamantului. Totul e caldut si placut in jurul tau.Esti cufundat intr-un somn linistit. Deodata, ti se misca un deget.Vlastarul nu mai vrea sa fie samanta, vrea sa se nasca.Incepi sa-ti misti incet bratele, apoi corpul ti se indreapta, pana ce ajungi iarasi pe calcaie.Apoi incepi sa te ridici si, treptat, vei ajunge sa stai drept, in genunchi, pe pamant. In tot acest timp ti-ai inchipuit ca esti o samanta care se transforma in rasad si sparge, incet-incet,invelisul pamantului.

A sosit momentul sa spargi invelisul pamantului complet. Te vei ridica lent, punand un picior pe pamant, apoi celalalt, luptand sa-ti tii echilibrul asa cum un vlastar lupta sa-si gaseasca locul. Pana ce ajungi in picioare. Inchipue-ti campul din jur, soarele, apa, vantul si pasarile. Esti un vlastar care incepe sa creasca. Ridica, incet, bratele spre cer. Apoi te vei intinde mereu mai mult, ca si cum ai vrea sa apuci imensul soare care straluceste deasupra ta si-ti da forta si te atrage. Trupul iti devine din ce in ce mai drept, muschii ti se incordeaza toti in timp ce te simti crescand. Cresti si cresti si devine dureroasa, insuportabila. Cand nu mai poti, tipa si deschide ochii. Repeta acest exercitiu sapte zile la rand, la aceiasi ora.”

2. Exercitiul Vitezei:

” Mergi timp de douazeci de minute de doua ori mai incet decat de obicei. Fii atent la toate amanuntele, la oameni si la peisajul din jur. Perioada cea mai indicata pentru acest exercitiu este dupa-amiaza. Repeta exercitiul timp de sapte zile.”

3. Exercitiul Cruzimii:
“De fiecare data cand iti trece prin cap un gand care crezi ca ti-ar putea face rau – gelozie, autocompatimire, suferinta din dragoste, invidie, ura, etc - sa faci astfel: Infigi unghia aratatorului la baza unghiei degetului gros, pana ce durerea este destul de intensa. Concentreaza-te asupra durerii: ea reflecta in sfera fizica aceiasi suferinta pe care o simti in sfera spirituala. Elibereaza-ti unghia numai cand gandul ti-a iesit din minte.

Repeta ori de cate ori e necesar, pana ce gandul te paraseste. Gandul va reveni din ce in ce mai rar si o sa dispara complet daca iti vei infige unghia in deget de fiecare data cand el apare.”

4. Ritualul Mesagerului:
” 1. Aseaza-te si relaxeaza-te complet. Lasa-ti mintea sa umble pe unde vrea, gandul sa curga fara nici un control. Dupa un timp, repeta-ti: ” acum sunt relaxat, iar ochii mei dorm somnul lumii.”

2. Cand simti ca mintea nu-ti mai este prinsa cu nimic, inchipuie-ti o coloana de foc la dreapta ta. Atata flacarile, ca sa fie vii, stralucitoare. Atunci, spune-ti incet: ” ordon subconstientului meu sa se manifeste. El mi se deschide si-si dezvaluie secretele magice.” Asteapta putin, concentrat asupra coloanei de foc. Daca apare vreo imagine, ea va fi o manifestare a subconstientului tau. Incearca s-o retii.

3. Mentinand coloana de foc din dreapta, imagineaza-ti acum alta coloana de foc, la stanga. Cand flacarile vor fi foarte vii, spune incetisor urmatoarele cuvinte: ” Fie ca forta Mielului, care este in tot si-n toate, sa fie si in mine cand imi invoc Mesagerul .( Numele Mesagerului) imi va aparea acum.”

4. Discuta cu Mesagerul tau care va trebuie sa apara intre cele doua coloane. Discuta-ti problema pe care o ai, cere sfaturi si da-i ordinele necesare.

5. Cand discutia s-a terminat, desparte-te de Mesager cu cuvintele: ” Multumesc Mielule pentru minunea pe care am infaptuit-o. Fie ca ( numele Mesagerului) sa se intoarca ori de cate ori il invoc si cand va fi departe, sa ma ajute sa-mi realizez opera.”

Ia aminte: la prima invocare – sau la primele invocari, depinde de puterea de concentrare a celui care realizeaza Ritualul – nu se spune numele Mesagerului. Se spune doar ” El”. Daca Ritualul a fost bine executat, Mesagerul iti dezvaluie imediat numele, prin telepatie. Daca nu, insista pana ce reusesti sa-l aflii si numai dupa aceia poti sa vorbesti cu el. Cu cat repeti mai des Ritualul, cu ata mai puternica va fi prezenta Mesagerului si cu atat mai rapide vor fi actiunile lui.”

5. Exercitiul Apei ( Desteptarea Intuitiei):

” Toarna apa pe o suprafata lina si neabsorbanta. Priveste-o cateva clipe. Apoi joaca-te, fara nici un scop, fara motiv, cu apa. Traseaza desene care nu inseamna nimic. Fa exercitiul o saptamana, zabovind de fiecare data cel putin 10 minute. Nu cauta rezultate practice in acest exercitiu, pentru ca el iti va trezi, in scurt timp, Intuitia. Cand va incepe sa se manifeste la alte ore ale zilei, ai incredere intotdeauna in ea.”

6. Exercitiul Sferei Albastre:

” Aseaza-te comod. Incearca sa nu te gandesti la nimic.

1. Simti ce bine e sa-ti placa sa traiesti. Lasa-ti inima sa se simta libera, prietene, deasupra si dincolo de meschinaria problemelor care au atins-o. Canta ceva din copilarie, incetisor. Inchipuie-ti inima crescand, pana ce umple incaperea, apoi casa, cu o lumina albastra, intensa, stralucitoare.

2. Cand ajungi aici, incepi sa simti prenzenta prietenoasa a Sfintilor in care credeai cand erai copil. Baga de seama ca ei sunt de fata, venind din toate colturile, zambind si dandu-ti incredere si speranta in viata.

3. Reprezinta-ti Sfintii apropiindu-se, punandu-si mainile pe capul tau, in timp ce-ti doresc iubire, pace si comuniune cu lumea. Comuniunea Sfintilor.

4. Cand aceasta senzatie este foarte intensa, simti ca lumina albastra e un flux care intra si iese din tine, ca un rau stralucitor, in curgere. Lumina albastra incepe sa se raspandeasca in casa, apoi peste cartier, oras, tara si invaluie lumea intr-o imensa sfera albastra. Ea e manifestarea Iubirii Supreme, care se afla dincolo de bataliile de zi cu zi, dar care te intareste si-ti da vigoare, energie si pace.

5. Mentine cat mai mult aceasta lumina raspandita deasupra lumii. Inima iti este deschisa, raspandind Iubire. Faza aceasta a exercitiului trebuie sa dureze cel putin cinci minute.

6. Iesi progresiv din transa si intoarce-te in realitate. Sfintii vor ramane aproape. Lumina albastra va continua sa straluceasca deasupra lumii.

Acest ritual poate si trebuie sa fie facut de mai multe persoane, e mai bine. In acest caz, participantii trebuie sa se tina de mana.”

7. Exercitiul Ingroparii de Viu:

“ Aseaza-te jos si relaxeaza-te. Pune-ti mainile pe piept, in pozitia mortului. Imagineaza-ti toate amanuntele inmormantarii tale, ca si cum va avea loc maine. Singura diferenta este ca vei fi inmormantat de viu. Pe masura ce se desfasoara toata povestea – capela, cortegiul pana la mormant, coborarea sicriului, viermii din pamant – iti vei incorda din ce in ce mai tare toti muschii, intr-un efort disperat de a te misca. Dar sa nu te misti. Pana ce, cand nu mai suporti, intr-o miscare cu tot trupul, arunci intr-o parte scandurile cosciugului, respiri adanc si esti liber. Miscarea aceasta va avea mai mult efect daca o insotesti cu un strigat, un strigat din rarunchi, pricepi?”

8.Impulsul de RAM:

” Da afara tot aerul din plamani, golindu-i la maximum. Apoi inspira incet, ridicand bratele. In timp ce inspiri, concentreaza-te pentrru a simti cum intra in tine iubirea, pacea si armonia cu universul.

Tine-ti respiratia, cu bratele sus, cat mai mult, traind si bucurandu-te de armonia interioara si exterioara. Cand nu mai poti, da aerul afara repede, dintr-odata, in timp ce pronunti cuvantul RAM. Se repeta timp de 5 minute.”

9. Exercitiul Umbrelor:

“Relaxeaza-te. Timp de 5 minute, priveste toate umbrele obiectelor sau oamenilor din jur. Incearca sa aflii ce parte a obiectului sau a omului se reflecta in umbra respectiva. In urmatoarele 5 minute faci acelasi lucru, dar in acelasi timp, identifici problema pe care vrei s-o rezolvi si cauti toate solutiile gresite pentru ea. In sfarsit, inca 5 minute mai privesti umbrele si te gandesti care sunt toate solutiile bune care pot exista. Le elimini una cate una, pana ce nu ramane decat solutia buna a problemei.”

10. Exercitiul Auzului:

” Relaxeaza-te. Inchide ochii. Incearca, timp de cateva minute, sa te concentrezi asupra tuturor sunetelor care te invaluie, asa cum isi acordeaa o orchestra instrumentele.

Imediat vei distinge fiecare sunte separat. Concentreaza-te si ia-le unul cate unul, ca si cum ar fi un singur instrument care le-ar canta. Incearca sa alungi alte sunete din minte. Facand zilnic acest exercitiu, vei incepe sa auzi voci. Mai intai vei crede ca sunt rodul imaginatiei tale. Apoi vei descoperi ca sunt vocile oamenilor din trecut, prezent si viitor, toti participanti la Memoria Timpului. Acest exercitiu trebuie realizat numai daca deja cunosi vocea Mesagerului tau. Durata minima: 10 minute.”

11. Exercitiul Dansului:

” Relaxeaza-te. Inchide ochii.

Inchipuie-ti primele melodii pe care le-ai ascultat in viata ta. Canta-le in gand. Apoi lasa ca anumite parti din corp – picioarele, burta, mainile, capul, etc.- dar numai una cate una, sa inceapa sa danseze pe melodia pe care o canti.

Peste cinci minute, nu mai canta in gand, asculta zgomotele care te inconjoara. Compune cu ele o melodie si danseaza cu tot trupul. Evita orice gand care te-ar putea fura, incearca doar sa tii minte imaginile care-ti vor aparea spontan.

Dansul este una dintre cele mai perfecte forme de comunicare cu Inteligenta Infinita. Durata: 15 minute.”


Sursa: http://biancabibiri.wordpress.com/2010/08/09/paulo-coelho-jurnalul-unui-mag-fragmente/

BARCELONA

Barcelona Barcelona
Barcelona Barcelona
Viva

I had this perfect dream
-Un sueño me envolvió
This dream was me and you
-Tal vez estás aquí
I want all the world to see
-Un instinto me guiaba
A miracle sensation
My guide and inspiration
Now my dream is slowly coming true

The wind is a gentle breeze
-Él me hablo de ti
The bells are ringing out
-El canto vuela
They're calling us together
Guiding us forever
Wish my dream would never go away

Barcelona - It was the first time that we met
Barcelona - How can I forget
The moment that you stepped into the room you took my breath away
Barcelona - La música vibró
Barcelona - Y ella nos unió
And if God willing we will meet again someday

Let the songs begin
-Déjalo nacer
Let the music play
-Ahhhhhhhh...
Let the voices sing
-Nace un gran amor
Start the celebration
-Ven a mí
And cry
-Grita
Come alive
-Vive
And shake the foundations from the skies
Ah,Ah,Shaking all our lives

Barcelona - Such a beautiful horizon
Barcelona - Like a jewel in the sun
Por ti seré gaviota de tu bella mar
Barcelona - Suenan las campanas
Barcelona - Abre tus puertas al mundo
If God is willing
-If God is willing
If God is willing
Friends until the end
Viva - Barcelona

Freddie Mercury, Montserrat Caballé - Barcelona

EXPLOZIE SOLARA

Bosquito

Anonim fara cer, fara vise
Pana ieri colindam orb si mut
Nu-mi gaseam un loc
N-aveam nici noroc
Dar acestea-s lucruri ce-au trecut.

Intr-o zi te-am descoperit pe tine
Si fiinta ta ma inundat,
Incantare si vise, gingas paradis,
Nici nu indraznesc sa cred ca e,
Ca e adevarat...

Intr-o lume care toata-i de vanzare
Ochii tai mi-aduc un strop de adevar,
Tu esti armonie si culoare,
Esti colacul de salvare,
Esti lumina care ma-nconjoara,

Versuri Bosquito - Explozie solara
de pe http://www.versuri.ro
Esti explozie solara, da...
Dar oare ce sunt eu...?

Eu sunt cel care somnul ti-l vegheaza,
Ca sa nu ti se intample nici un rau
Pot sa fiu pumn de fier, halebardier,
Sau matasea care atinge
Cu sfiala trupul tau..

Intr-o lume care toata-i de vanzare
Ochii tai mi-aduc un strop de adevar,
Tu esti armonie si culoare,
Esti colacul de salvare,
Esti lumina care ma-nconjoara,
Esti explozïe solara, da...
Dar oare ce sunt eu...? ( x 2 )

Bosquito - Explozie Solara

Dragoste de Tara

Mihai Eminescu
Doina

De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân' la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân' în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier,
Zboară păsările toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sânul,
Codrul - frate cu românul -
De secure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă -
Sărac în ţară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii,
Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară -
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorile!




Tudor Gheorghe - Acolo este Tara mea

Suflet gol

I. Ai crezut intr-un om
Si i-ai daruit,
Tot ce aveai mai bun in tine,
Nu stii de ce v-ati despartit
Cui sa ceri ajutor,
Nu te plangi oricui
Nici pe el nu-l chemi sa vada
C-a lasat in urma lui...


Refren:

Suflet gol,
Nebun de dor!
Tu credeai ca ai pereche
Si un inger pazitor

Suflet gol,
In zbor cazut
Orbita de iubire,
Credeai ca ai totul si ai pierdut!


II. Cand pierzi tot ce ai avut
Uiti si cine esti,
Nu poate nimeni sa te ajute
Cu tine insati doar vorbesti!
Stai in casa si plangi
Esti a nimanui
Din orgoliu nu-i vei spune,
C-a lasat in urma lui ...

Refren:

Suflet gol,
Nebun de dor!
Tu credeai ca ai pereche
Si un inger pazitor

Suflet gol,
In zbor cazut
Credeai ca ai totul ... daaaaa

Refren:

Suflet gol,
Nebun de dor!
Tu credeai ca ai pereche
Si un inger pazitor

Suflet gol,
In zbor cazut
Orbita de iubire,
Credeai ca ai totul si ai pïerdut!



Madalina Manole - Suflet gol

Versuri "Sentiment - Viata!"

E noapte ,e tirziu
Si toamna e afara,
Dar eu stau ca-n sicriu
Inchis odinioara.

Sunt singura in casa
Si-ncerc ca sa adorm,
Dar linistea nu ma lasa
Spunindu-mi de amor.

Incerc sa uit de toate
Si toate sa le uit
Dar parca-mi este teama
Si-n cap e numai huit.

Ma aflu intr-un labirint
Unde e o iesire
Ce-as face dac-as iesi,
Dar unde e iesirea?

As vrea sa schimb ceva acum,
Dar ce sa schimb eu oare
Sa merg eu iarasi pe alt drum,
Dar oare rost mai are?

S-o iau iar de la capat
Sau de la inceput?
Cum e mai bine oare?
Pe cine-am sa ajut?

Am sa gasesc vreodata
Ceea ce imi doresc
Sau sint niste aluzii
Ce-n minte imi plutesc?

Dar ce-mi doresc eu oare
Sa caut, sa gasesc?
Iubirea vietii mele,
Sau sensul ca traiesc?

Ce vreau eu de la viata?
Nu stiu ce sa raspund,
Dar…in fiecare dimineata
O iau de la-nceput.

Ma aflu intr-o casa
Pustie zi de zi
Unde nicicind in viata
Iubire nu va fi.

Si sufletul meu crapa
Si eu nu mai rezist-
Sa lupt iar de la capat
Sau poate sa nu risc?

Ce-ai face ,tu,viata
Daca-ai fi-n locul meu,
Ce cale ai alege
Pe ceea care si eu?

Incerc ca sa raspund
La orice intrebare,
Dar parca ma scufund
Si nu-mi gasesc iertare.

Si viata pare tot mai grea,
Si tot mai scurta pare.
Cum oare as putea
Sa schimb a ie miscare?

Ce reprezinta viata,
De ce traim asa,
De ce viata e una,
Si tu esti pentru ea?

Cine poate raspunde
La ceea ce eu spun,
De ce eu sunt doar una
In lume si acum?

De ce numai tacere
Persista-n jurul meu,
De ce numai derere
De ce sunt numai eu?

Stau singura in casa
Si la geam privesc
Stau singura la masa
Si-n versuri ratacesc.

Si timpul tot se scurge,
Si este tirziu,
Si noaptea tot se duce,
Si versuri nu mai scriu.

Si tot mai lin se lasa
Somnu-n patul meu,
Si inca imi mai pasa
De ceea ce scrïu eu.

Sursa: http://www.versuri.ro/versuri/kihdf_sentiment+viata.html

De ce?

De ce se simt datori oamenii sa iti spuna cum trebuie sa iti traiesti viata?

Toti stiu cum este mai bine sa faci, stiu mai bine ce trebuie sa spui, ce sa simti, cum sa te comporti.

Unde este atunci libertatea? Unde este libera exprimare? Unde este viata?

Daca iti cer sa ma asculti, inseamna ca de asta am nevoie si atat. Nu incerca sa imi dai si sfatuturi. Sfaturi pe care tu la randul tau nu le poti aplica in viata ta.

"S-a oprit putin, gandindu-se daca sa continue. Dar spusese deja patru legi.
- Legea Strategiei, spuse, intr-un tarziu. Modul on care se planuieste o lupta.
Asta era tot. Ochii fetei straluceau.
- Acum vorbeste-mi de despre ingeri."


Cleopatra Stratat - De ce

EMINESCU

Luceafarul

A fost odata ca-n povesti,
A fost ca niciodata,
Din rude mari imparatesti,
O prea frumoasa fata.

Si era una la părinti
Si mindra-n toate cele,
Cum e Fecioara intre sfinti
Si luna intre stele.

Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l indreapta
Linga fereastra, unde-n colt
Luceafarul asteapta.

Privea în zare cum pe mari
Rasare si straluce,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce.

Il vede azi, il vede mini,
Astfel dorinta-i gata;
El iar, privind de saptamini,
Ii cade draga fata.

Cum ea pe coate-si razima
Visind ale ei timple
De dorul lui si inima
Si sufletu-i se imple.

Si cât de viu s-aprinde el
In orisicare sara,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apara.

*

Si pas cu pas pe urma ei
Aluneca-n odaie,
Tesind cu recile-i scântei
O mreaja de vapaie.

Si când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge miinile pe piept,
I-nchide geana dulce;

Si din oglinda luminis
Pe trupu-i se revarsa,
Pe ochii mari, batind inchisi
Pe fata ei intoarsa.

Ea il privea cu un suris,
El tremura-n oglinda,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prinda.

Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftind din greu suspina:
- "O, dulce-al noptii mele domn,
De ce nu vii tu? Vina!

Cobori în jos, luceafar blind,
Alunecind pe-o raza,
Patrunde-n casa si în gând
Si viata-mi lumineaza!"

El asculta tremurator,
Se aprindea mai tare
Si s-arunca fulgerator,
Se cufunda în mare;

Si apa unde-au fost cazut
In cercuri se roteste,
Si din adânc necunoscut
Un mândru tinar creste.

Usor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestrei
Si tine-n mâna un toiag
Incununat cu trestii.

Parea un tinar voievod
Cu par de aur moale,
Un vinat giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.

Iar umbra fetei stravezii
E alba ca de ceara -
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afara.

- "Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ti urmez chemarea,
Iar cerul este tatal meu
Si muma-mea e marea.

Ca în camara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborit cu-al meu senin
Si m-am născut din ape.

O, vin'! odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasa.

Colo-n palate de margean
Te-oi duce veacuri multe,
Si toata lumea-n ocean
De tine o s-asculte."

- "O, esti frumos, cum numa-n vis
Un inger se arata,
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata;

Strain la vorba si la port,
Lucesti fără de viata,
Căci eu sunt vie, tu esti mort,
Si ochiul tau mă-ngheata."

*

Trecu o zi, trecura trei
Si iarasi, noaptea, vine
Luceafarul deasupra ei
Cu razele-i senine.

Ea trebui de el în somn
Aminte să-si aduca
Si dor de-al valurilor domn
De inim-o apuca:

- "Cobori în jos, luceafar blind,
Alunecind pe-o raza,
Patrunde-n casa si în gând
Si viata-mi lumineaza!"

Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
In locul unde piere;

In aer rumene vapai
Se-ntind pe lumea-ntreaga,
Si din a chaosului vai
Un mândru chip se-ncheaga;

Pe negre vitele-i de par
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevar
Scaldat în foc de soare.

Din negru giulgi se desfasor
Marmoreele brate,
El vine trist si ginditor
Si palid e la fata;

Dar ochii mari si minunati
Lucesc adânc himeric,
Ca doua patimi fără sat
Si pline de-ntuneric.

- "Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult s-acuma,
Si soarele e tatal meu,
Iar noaptea-mi este muma;

O, vin', odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasa.

O, vin', în parul tau balai
S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să rasai
Mai mindra decât ele."

- "O, esti frumos cum numa-n vis
Un demon se arata,
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata!

Mă dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde,
Si ochii mari si grei mă dor,
Privirea ta mă arde."

- "Dar cum ai vrea să mă cobor?
Au nu-ntelegi tu oare,
Cum ca eu sunt nemuritor,
Si tu esti muritoare?"

- "Nu caut vorbe pe ales,
Nici stiu cum as incepe -
Desi vorbesti pe inteles,
Eu nu te pot pricepe;

Dar daca vrei cu crezamint
Să te-ndragesc pe tine,
Tu te coboara pe pământ,
Fii muritor ca mine."

- "Tu-mi cei chiar nemurirea mea
In schimb pe-o sarutare,
Dar voi să stii asemenea
Cât te iubesc de tare;

Da, mă voi naste din pacat,
Primind o alta lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege."

Si se tot duce... S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.

*

In vremea asta Catalin,
Viclean copil de casa,
Ce imple cupele cu vin
Mesenilor la masa,

Un paj ce poarta pas cu pas
A-mparatesii rochii,
Baiat din flori si de pripas,
Dar indraznet cu ochii,

Cu obrajei ca doi bujori
De rumeni, bata-i vina,
Se furiseaza pinditor
Privind la Catalina.

Dar ce frumoasa se facu
Si mindra, arz-o focul;
Ei Catalin, acu-i acu
Ca să-ti incerci norocul.

Si-n treacat o cuprinse lin
Intr-un ungher degraba.
- "Da' ce vrei, mari Catalin?
Ia du-t' de-ti vei de treaba."

- "Ce voi? As vrea să nu mai stai
Pe ginduri totdeuna,
Să rizi mai bine si să-mi dai
O gura, numai una."

- "Dar nici nu stiu macar ce-mi ceri,
Da-mi pace, fugi departe -
O, de luceafarul din cer
M-a prins un dor de moarte."

- "Daca nu stii, ti-as arata
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te minia,
Ci stai cu binisorul.

Cum vinatoru-ntinde-n cring
La pasarele latul,
Când ti-oi intinde bratul sting
Să mă cuprinzi cu bratul;

Si ochii tai nemiscatori
Sub ochii mei ramiie...
De te inalt de subtiori
Te-nalta din calciie;

Când fata mea se pleaca-n jos,
In sus ramii cu fata,
Să ne privim nesatios
Si dulce toata viata;

Si ca să-ti fie pe deplin
Iubirea cunoscuta,
Când sarutindu-te mă-nclin,
Tu iarasi mă saruta."

Ea-l asculta pe copilas
Uimita si distrasa,
Si rusinos si dragalas,
Mai nu vrea, mai se lasa,

Si-i zise-ncet: - "Inca de mic
Te cunosteam pe tine,
Si guraliv si de nimic,
Te-ai potrivi cu mine...

Dar un luceafar, răsărit
Din linistea uitarii,
Da orizon nemarginit
Singuratatii marii;

Si tainic genele le plec,
Căci mi le imple plinsul
Când ale apei valuri trec
Calatorind spre dinsul;

Luceste c-un amor nespus,
Durerea să-mi alunge,
Dar se inalta tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge.

Patrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte...
In veci il voi iubi si-n veci
Va raminea departe...

De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca niste stepe,
Dar noptile-s de-un farmec sfânt
Ce-l nu mai pot pricepe."

- "Tu esti copila, asta e...
Hai s-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Si nu ne-or sti de nume.

Căci amindoi vom fi cuminti,
Vom fi voiosi si teferi,
Vei pierde dorul de părinti
Si visul de luceferi."

*

Porni luceafarul. Cresteau
In cer a lui aripe,
Si cai de mii de ani treceau
In tot atitea clipe.

Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele -
Parea un fulger nentrerupt
Ratacitor prin ele.

Si din a chaosului vai,
Jur imprejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentii,
Cum izvorau lumine;

Cum izvorind il inconjor
Ca niste mari, de-a-notul...
El zboara, gând purtat de dor,
Pin' piere totul, totul;

Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste,
Si vremea-ncearca în zadar
Din goluri a se naste.

Nu e nimic si totusi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitarii celei oarbe.

- "De greul negrei vecinicii,
Parinte, mă dezleaga
Si laudat pe veci să fii
Pe-a lumii scara-ntreaga;

O, cere-mi, Doamne, orice pret,
Dar da-mi o alta soarte,
Căci tu izvor esti de vieti
Si datator de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimb
Si focul din privire,
Si pentru toate da-mi în schimb
O ora de iubire...

Din chaos, Doamne,-am aparut
Si m-as intoarce-n chaos...
Si din repaos m-am născut.
Mi-e sete de repaos."

- "Hyperion, ce din genuni
Rasai c-o-ntreaga lume,
Nu cere semne si minuni
Care n-au chip si nume;

Tu vrei un om să te socoti,
Cu ei să te asameni?
Dar piara oamenii cu toti,
S-ar naste iarasi oameni.

Ei numai doar dureaza-n vint
Deserte idealuri -
Când valuri afla un mormânt,
Rasar în urma valuri;

Ei doar au stele cu noroc
Si prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Si nu cunoastem moarte.

Din sinul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarasi soare;

Parind pe veci a rasari,
Din urma moartea-l paste,
Căci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste.

Iar tu, Hyperion, ramii
Oriunde ai apune...
Cere-mi cuvintul meu dentii -
Să-ti dau intelepciune?

Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia muntii cu paduri
Si insulele-n mare?

Vrei poate-n fapta să arati
Dreptate si tarie?
Ti-as da pamintul în bucati
Să-l faci imparatie.

Iti dau catarg lângă catarg,
Ostiri spre a strabate
Pamintu-n lung si marea-n larg,
Dar moartea nu se poate...

Si pentru cine vrei să mori?
Intoarce-te, te-ndreapta
Spre-acel pământ ratacitor
Si vezi ce te asteapta."

*

In locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Si, ca si-n ziua cea de ieri,
Lumina si-o revarsa.

Căci este sara-n asfintit
Si noaptea o să-nceapa;
Rasare luna linistit
Si tremurind din apa.

Si imple cu-ale ei scântei
Cararile din cringuri.
Sub sirul lung de mindri tei
Sedeau doi tineri singuri:

- "O, lasa-mi capul meu pe sin,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Si negrait de dulce;

Cu farmecul luminii reci
Gindirile strabate-mi,
Revarsa liniste de veci
Pe noaptea mea de patimi.

Si de asupra mea ramii
Durerea mea de-o curma,
Căci esti iubirea mea dentii
Si visul meu din urma."

Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor fata;
Abia un brat pe git i-a pus
Si ea l-a prins în brate...

Miroase florile-argintii
Si cad, o dulce ploaie,
Pe crestetele-a doi copii
Cu plete lungi, balaie.

Ea, imbatata de amor,
Ridica ochii. Vede
Luceafarul. Si-ncetisor
Dorintele-i increde:

- "Cobori în jos, luceafar blind,
Alunecind pe-o raza,
Patrunde-n codru si în gând,
Norocu-mi lumineaza!"

El tremura ca alte dati
In codri si pe dealuri,
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
In mari din tot inaltul:
- "Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Traind în cercul vostru strimt
Norocul va petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor si rece."


Doin&Ion ALDEA TEODOROVICI - "EMINESCU"

Best love song ever :)

Me Enamore de Ti

Cuando estoy contigo crece mi esperanza
vas alimentando el amor de mi alma
y sin pensarlo el tiempo me robó el aliento,
qué será d mí si no te tengo?
Si no estás conmigo se me escapa el aire, corazón vacío.
Estando en tus brazos sólo a tu lado siento q respiro…
No hay nada que cambiar, no hay nada q decir.
Si no estás conmigo quedo entre la nada, me muero de frío.
Ay! cuanto te amo, si no es a tu lado pierdo los sentidos…
Hay tanto q inventar, no hay nada que fingir… “me enamoré de tí”
me enamoré de tí…

Eres lo que yo más quiero, lo que yo he soñado amar…
eres mi rayo de luz a cada mañana…
y sin pensarlo el tiempo me robó el aliento,
qué será d mí si no te tengo?

Si no estás conmigo se me escapa el aire, corazón vacío.
Estando en tus brazos sólo a tu lado siento q respiro…
No hay nada que cambiar, no hay nada q decir…
Si no estás conmigo quedo entre la nada, me muero de frío.
Ay! cuanto te amo, si no es a tu lado pierdo los sentidos…
Hay tanto q inventar, no hay nada que fingir… “me enamoré de tí”…

Si no estás conmigo se me escapa el aire, corazón vacío.
Estando en tus brazos sólo a tu lado siento q respiro…
No hay nada que cambiar, no hay nada q decir…
Si no estás conmigo quedo entre la nada, me muero de frío.
Ay! cuanto te amo, “corazón salvaje” pierdo los sentidos…
Hay tanto q inventar, no hay nada que fingir…

Si no estás conmigo… me muero de frío!! No hay nada q cambiar, no hay nada q fingir… me enamoré de tí… me enamoré de tí…

English

I fell in love with you

When I'm with you, my hope grows
You keep feeding my soul's love
And without noticing, time took my breath away
What would become of me if I can't have you?

If you're not with me, air leaves me, empty heart
Being in your arms, only by your side I feel like I can breathe
There's nothing to change, there's nothing to say
If you're not with me I'm left in the middle of nowhere, I freeze to death
Ah! how much I love you, if it's not with you I lose my senses
There's so much to invent, there's nothing to hide... "I fell in love with you"
I fell in love with you

You're what I love the most, what I've dreamt to love
You're my sunshine every morning
And without noticing, time took my breath away
What would become of me if I can't have you?

If you're not with me, air leaves me, empty heart
Being in your arms, only by your side I feel like I can breathe
There's nothing to change, there's nothing to say
If you're not with me I'm left in the middle of nowhere, I freeze to death
Ah! how much I love you, if it's not with you I lose my senses
There's so much to invent, there's nothing to hide... "I fell in love with you"
I fell in love with you

If you're not with me, air leaves me, empty heart
Being in your arms, only by your side I feel like I can breathe
There's nothing to change, there's nothing to say
If you're not with me I'm left in the middle of nowhere, I freeze to death
Ah! how much I love you, "wild heart" I lose my senses
There's so much to invent, there's nothing to hide

If you're not with me... I freeze to death!!
There's nothing to change, there's nothing to hide... I fell in love with you
I fell in love with you...



Chayanne - Me Enamore de Ti

Experienta spirituala

Mi-a ajutat Dumnezeu ca ieri, 13 ianuarie 2011 sa ajung la Draganescu, Biserica pictata de Parintele Arsenie Boca.

In partea dreapta a biserici, undeva la mijloc, la nivelul fetei este pictata urmatoarea scena:

Ingerul arata cu degetul spre cer spunand: "Sus totul este gata, veniti la nunta ..."

Pe peretele camerei apare scris cu rosu - in viziunea Parintelui Arsenie raspunsul omului, de azi si de maine, la chemarea Ingerului:


"

- M-am insurat,
- Mi-am rotunjit tarina,
- Mi-am cumparat cinci milioane de cai putere,
- Caut locuinta pe alta planeta,
- ... Asa ca ... rogu-te sa ma ierti - nu pot veni.
- Nu mai avem aceasta preocupare.

"

La acestea, Ingerul domnului are ultimul cuvant - sentinta.

"

- Ce-ai castigat dobandind lumea toata, dar ti-ai pierdut sufletul?!
- Cu stiinta ati dezlantuit cataclismul stiintelor (stihiilor) asupra voastra, Asa va trebuie!


Ati inceput sfarsitul lumii ...!


"

Phoenix - Fluier in cer